A debutat cu rolul „un soldat” în piesa Diavolul și bunul Dumnezeu de J. P. Sartre, regia Silviu Purcărete, la Teatrul Mic, București. Pe scena Teatrului Național „Vasile Alecsandri” Iași, secția Suceava, debutează cu rolul Domnul Gabor din Deșteptarea primăverii de Frank Wedekind. A jucat în numeroase producții cinematografice precum: Declarație de dragoste și Extemporal la dirigenție, în regia lui Nicolae Corjos (1987) și Chirița în Iași, în regia lui Mircea Drăgan (1988).
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în anul 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea și Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au fost Carmen Tănase, Bogdan Gheorghiu, Carmen Ciorcilă, Marina Procopie, Radu Duda, Mihai Verbițchi, Patricia Grigoriu și Dan Bădărău.
Misterele Bucureștilor (1983), Declarație de dragoste (1985) și Extemporal la dirigenție (1988) sunt doar trei dintre filmele în care Adrian Păduraru s-a făcut remarcat.
Momentul adevărului (1989), Moartea unui artist (1989), Jusqu’a la morte (1998), Journal intime (2000) și Bună, ce faci? (2011) sunt titluri care completează activitatea sa cinematografică.
